Pacienții români care suferă de afecțiuni grave sau cronice ar putea fi privați de libertatea de a alege între un spital public și unul privat, dacă doresc ca tratamentul lor să fie decontat de stat. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordin radical, semnat de președintele instituției, Horațiu Moldovan. Conform documentului, serviciile medicale din cadrul Programelor Naționale de Sănătate curative vor mai fi decontate în spitalele private exclusiv în situația în care capacitatea spitalelor de stat este complet depășită.
În prezent, legislația din România le permite pacienților asigurați să acceseze tratamente decontate prin Programele Naționale atât în unitățile publice, cât și în clinicile și spitalele private aflate în contract cu CNAS, singura condiție fiind existența fondurilor disponibile în luna respectivă. Propunerea actuală modifică din temelii această regulă, prioritizând unitățile de stat și transformând rețeaua privată într-o simplă soluție de avarie („tampon”).
„Includerea furnizorilor privați de servicii medicale în programele naționale de sănătate curative se face exclusiv pentru serviciile medicale care exced capacității furnizorilor publici de servicii medicale”, se arată textual în proiectul de Ordin.
Formula matematică prin care CNAS vrea să elimine „subiectivitatea”
Pentru a pune în aplicare acest mecanism, CNAS intenționează să introducă o formulă matematică de calcul. Reprezentanții instituției susțin că acest algoritm va reduce componenta subiectivă din evaluarea capacității reale a spitalelor publice, oferind procesului de contractare mai multă transparență și predictibilitate.
Teoretic, conform inițiatorilor, formula ar putea chiar să deschidă calea către cooptarea mai multor furnizori privați, însă doar în județele sau specialitățile unde criteriile „clare și verificabile” demonstrează că spitalele de stat nu mai au locuri sau resurse pentru a prelua pacienții.
Cele 16 programe naționale vizate: de la oncologie la boli cardiovasculare
Noua restricție are un spectru extrem de larg și vizează pacienții cu unele dintre cele mai severe și costisitoare patologii din România. Măsura este împărțită pe două paliere:
1. Programe naționale curative cu tratament pe termen lung (cronici):
-
Programul național de oncologie (bolnavii de cancer)
-
Programul național de diabet zaharat
-
Programul național de tratament al bolilor neurologice
-
Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei
-
Programul național de tratament pentru boli rare
-
Programul național de supleere a funcției renale (pacienții care fac dializă)
-
Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule
-
Programul național de sănătate mintală
-
Programul național de boli endocrine
2. Programe naționale curative cu tratamente episodice:
-
Programul național de boli cardiovasculare (intervenții pe cord, stenturi etc.)
-
Programul național de ortopedie (proteze și intervenții complexe)
-
Programul național de diagnostic și tratament cu aparatură de înaltă performanță
-
Programul național de PET-CT (imagistică avansată pentru cancer)
-
Programul național de endometrioză
-
Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile
-
Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice
Contextul mai larg: Reducerea cu 20% a paturilor din spitalele de stat
Această inițiativă a CNAS vine în plin proces de reorganizare a sistemului spitalicesc public. Ministerul Sănătății a propus deja o Hotărâre de Guvern care prevede reducerea cu aproximativ 20% a numărului total de paturi din spitale la nivel național în următorii trei ani, dintre care 4.600 de paturi ar trebui eliminate chiar pe parcursul acestui an.
Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a apărat această strategie, explicând că sistemul actual finanțează „paturi artificiale”, menținute doar pentru ca spitalele să poată contracta sume mai mari de la Casă, fără ca aceste fonduri să fie absorbite real sau justificate prin performanță.
„Există dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secții neperformante și, în același timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă și necesară. Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate. Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate și cele neperformante să fie, indirect, avantajate”, a punctat Moldovan.
CNAS a solicitat caselor județene și Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) o analiză strictă a spitalelor publice, bazată pe indicatori precum gradul de ocupare a paturilor, durata medie de spitalizare, numărul de cazuri externate și indicele de complexitate a cazurilor (case-mix).
Banii nu ar fi o problemă, ci managementul. Cazul Institutului Oncologic București
Pentru a contracara criticile privind subfinanțarea spitalelor de stat – principalul motiv pentru care pacienții se îndreaptă adesea spre sistemul privat –, șeful CNAS a dat exemplul recent al Institutului Oncologic București (IOB). În spațiul public apăruseră informații că pacienții cu cancer sunt trimiși acasă din lipsă de fonduri de la Casă.
Moldovan a demontat aceste acuzații prezentând cifrele oficiale: la 31 martie unitatea avea un stoc de peste 811.000 de lei, în aprilie s-a semnat un act adițional de 12,2 milioane de lei pentru Programul de Oncologie, iar în mai s-au alocat alte 12,1 milioane de lei, în condițiile în care consumul mediu lunar al institutului este de aproximativ 11,1 milioane lei. „Aceste cifre demonstrează că problema nu este lipsa finanțării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată și organizată la nivelul unității”, a subliniat președintele CNAS.
Ce înseamnă acest lucru pentru pacienți?
Dacă proiectul de Ordin va fi adoptat în forma actuală, pacienții asigurați din România se vor lovi de o barieră birocratică majoră. Înainte de a putea accesa un tratament decontat într-un spital privat (unde adesea condițiile hoteliere, aparatura sau rapiditatea intervenției sunt superioare), aceștia vor trebui să obțină dovada că în spitalele publice din regiune nu există capacitate disponibilă (paturi, medici sau echipamente) pentru a-i trata.
Măsura promite să stârnească vii controverse atât în rândul asociațiilor de pacienți, care acuză îngrădirea dreptului constituțional de a alege furnizorul de servicii medicale, cât și din partea operatorilor privați de sănătate, care au investit masiv în infrastructură tocmai pentru a prelua presiunea de pe sistemul public de stat.
