Hipertensiunea arterială (HTA) este una dintre cele mai răspândite afecțiuni cardiovasculare la nivel mondial, fiind adesea numită și „ucigașul tăcut”. Motivul? În cele mai multe cazuri, tensiunea mare nu doare și nu își trădează prezența decât atunci când a provocat deja daune semnificative în organism.

La MedicaNet, ne propunem să îți oferim informațiile corecte pentru a-ți proteja sănătatea. Iată ce trebuie să știi despre simptomele hipertensiunii, miturile periculoase și momentul în care vizita la medic devine o urgență.

Mitul „simptomelor clare”: De ce hipertensiunea este înșelătoare?

Mulți oameni cred că vor ști imediat dacă au tensiunea crescută deoarece se vor confrunta cu amețeli, roșeață în obraz sau sângerări nazale. În realitate, hipertensiunea arterială este, de cele mai multe ori, asimptomatică.

Poți trăi ani de zile cu valori crescute ale tensiunii fără să simți absolut nimic, timp în care vasele tale de sânge și inima sunt supuse unui stres constant.

Simptomele hipertensiunii arteriale severe sau avansate

Atunci când tensiunea arterială atinge valori foarte mari sau crește brusc (criză hipertensivă), corpul începe să transmită semnale de alarmă. Iată care sunt cele mai comune simptome care pot ascunde o hipertensiune netratată:

  • Dureri de cap (cefalee): Apar de regulă dimineața devreme, localizate adesea în zona cefei (occipitale) și au un caracter pulsatil.

  • Amețeli și tulburări de echilibru: O senzație de instabilitate nespecifică.

  • Tulburări de vedere: Vedere încețoșată, „muște zburătoare” (scotoame) sau pete negre în câmpul vizual.

  • Zgomote în urechi (tinitus): Vâ विचार, țiuit sau pulsații percepute în urechi.

  • Oboseală nejustificată și somnolență: Lipsă de energie, chiar și după perioade de odihnă.

  • Palpitații sau dureri în piept: Senzația că inima bate prea repede sau neregulat, însoțită uneori de o presiune toracică.

  • Dificultăți de respirație (dispnee): Senzația de sufocare la eforturi mici.

⚠️ Important: Prezența acestor simptome nu înseamnă automat că ai hipertensiune, dar reprezintă un motiv serios pentru a-ți verifica valorile tensiunii arteriale.

Când devine hipertensiunea o urgență medicală?

O creștere bruscă și masivă a tensiunii arteriale (de obicei, valori de peste 180/120 mmHg) reprezintă o criză hipertensivă. Dacă aceste valori sunt însoțite de simptomele de mai jos, trebuie să suni imediat la 112:

  1. Durere severă și intensă în piept (posibil semn de infarct).

  2. Dificultate severă în respirație.

  3. Amorțeală, slăbiciune bruscă a feței, brațului sau piciorului (posibil semn de AVC).

  4. Dificultăți de vorbire sau de înțelegere.

  5. Confuzie mentală sau modificări ale stării de conștiență.

Cum te poți proteja? Regula de aur: Monitorizarea

Deoarece nu te poți baza pe simptome, singura metodă sigură de a depista hipertensiunea este măsurarea periodică a tensiunii arteriale.

  • Dacă ai sub 40 de ani și nu ai factori de risc, este recomandat să îți verifici tensiunea cel puțin o dată la 2 ani.

  • Dacă ai peste 40 de ani sau prezinți factori de risc (obezitate, fumat, istoric medical familial, stres), verificarea ar trebui făcută anual sau la recomandarea medicului.

Concluzie

Nu aștepta să apară simptomele pentru a avea grijă de inima ta. Hipertensiunea arterială poate fi controlată cu succes prin schimbarea stilului de viață (dietă săracă în sare, mișcare, gestionarea stresului) și, la nevoie, prin tratament medicamentos prescris de medicul cardiolog.

Ai trecut recent pe la medicul de familie pentru un control de rutină? Programează o consultație pe www.medicanet.ro și află care sunt numerele inimii tale!

Articolul are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

Stiri Ziarul Bancar