Romanii ignora durerea, amana vizitele la medic si au o intelegere incompleta asupra informatiilor medicale, potrivit celui mai recent studiu[i], BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), realizat in luna mai 2026. Astfel, 7 din 10 romani evita sa mearga la medic chiar si atunci cand durerile persista, peste 60% spun ca nu inteleg complet diagnosticul primit, iar 76% declara ca li se intampla sa opreasca tratamentul prescris inainte de termen, potrivit datelor prezentate azi in cadrul Conferintei Nationale de Sanatate #UndeDoare organizata de CES Bucharest.
Pe fondul acestor provocari, reprezentanti ai autoritatilor de sanatate publica, ai mediului academic, comunitatii medicale, organizatiilor de pacienti si ai industriei private de sanatate au prezentat directii concrete de actiune privind preventia si educatia pentru sanatate, accelerarea accesului la servicii medicale si diagnosticare timpurie, in corelatie cu schimbari de paradigma in privinta finantarii sistemului de sanatate, pentru asigurarea sustenabilitatii acestuia.
- 7 din 10 romani ignora durerile si se trateaza singuri acasa in loc sa consulte un medic, potrivit datelor celui mai recent studiu CES BUCHAREST, prezentate azi la Conferinta Nationala de Sanatate #UndeDoare.
- Preventia, educatia medicala si finantarea sistemului pe criterii de pe criterii de performanta si eficienta, prioritati absolute pentru un sistem de sanatate sustenabil in Romania.
- Horatiu Moldovan, Presedinte CNAS: Pentru a fi sustenabil si predictibil pentru toti actorii, sistemul de sanatate romanesc are nevoie de o schimbare profunda de paradigma atat in ceea ce priveste finantarea spitalelor, cat si a medicamentelor. Performanta, transparenta si eficienta sunt elementele – cheie care trebuie sa ghideze aceasta schimbare structurala si sa asigure echilibrul dintre accesul pacientilor la tratamente si sustenabilitatea sistemului.
Astfel, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Horatiu Moldovan, a subliniat ca sustenabilitatea sistemului sanitar depinde de reformarea finantarii spitalelor si de consolidarea unui cadru predictibil pentru piata medicamentelor, bazat pe performanta si transparenta. „Sustenabilitatea sistemului de sanatate nu poate fi asigurata doar prin cresterea resurselor, ci printr-o schimbare de paradigma in modul de finantare si evaluare a performantei. Romania are nevoie de un model care sa recompenseze calitatea actului medical, eficienta si rezultatele pentru pacient, nu doar volumul de servicii. Finantarea spitalelor trebuie orientata treptat catre mecanisme care sustin performanta, integrarea serviciilor si raspunsul real la nevoile de sanatate ale populatiei. In acelasi timp, piata medicamentelor necesita stabilitate si predictibilitate. De aceea, mecanismul de stabilire a preturilor si de rambursare trebuie reformat pe baze transparente si sustenabile, astfel incat sa asigure accesul pacientilor la inovatie si, in acelasi timp, echilibrul financiar al sistemului. Avem nevoie de un cadru coerent, care sa ofere incredere tuturor actorilor si sa permita investitii pe termen lung in sanatate”, a afirmat presedintele CNAS.
Subiectul finantarii a fost abordat si de Florin Zaharia, secretar de stat in cadrul Ministerului Finantelor, care a vorbit despre necesitatea consolidarii disciplinei fiscale si a utilizarii eficiente a resurselor publice, in conditiile deficitului bugetar al Romaniei. „Sistemul de sanatate din Romania a traversat in ultimul deceniu o transformare structurala fara precedent. Bugetul cumulat al Ministerului Sanatatii si al CNAS a depasit pragul de 100 de miliarde de lei in 2025 si se mentine la acest prag si in 2026. Este cel mai ridicat nivel din istoria sistemului sanitar romanesc. Dar cifrele absolute nu spun tot – relevanta este directia: intre 2014 si 2024, cheltuielile cu sanatatea per cap de locuitor au crescut cu 155%, cel mai mare ritm inregistrat in Uniunea Europeana,” a declarat acesta. Totodata, Romania deruleaza anul acesta cel mai mare portofoliu de investitii medicale din istoria sa, a subliniat reprezentantul Ministerului Finantelor. Prin PNRR si Programul Sanatate 2021–2027, Romania deruleaza in prezent 476 de proiecte de infrastructura medicala, cu o valoare totala de aproximativ 22,6 miliarde de euro si o valoare medie de peste 47 de milioane de euro per proiect. Este cel mai mare efort de investitii medicale din istoria statului roman si acopera intreg lantul de ingrijire: de la spitalele regionale de urgenta de nivel tertiar, la ambulatorii si centre comunitare de sanatate din localitati rurale isolate, conform datelor prezentate de acesta.
In contextul provocarilor tot mai mari legate de accesul la servicii medicale, preventie si presiunea asupra sistemului si a bugetului public de sanatate, asigurarile private de sanatate incep sa joace un rol tot mai important. Astfel, numarul persoanelor care beneficiaza de asigurari voluntare de sanatate a depasit 872.000 la finalul anului 2025, conform datelor Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR). Aceasta evolutie reflecta nevoia tot mai mare de solutii complementare pentru acces rapid la servicii medicale si de partajare a presiunii dintre sistemul public si cel privat. „Cred cu tǎrie ca dezvoltarea asigurarilor private de sanatate este esentiala pentru echilibrarea sistemului medical din Romania, prin reducerea presiunii asupra sectorului public si cresterea accesului la preventie si servicii medicale de calitate. Pentru ca acest sector sa se dezvolte sustenabil, este nevoie de un cadru legislativ si concurential clar, de cresterea deductibilitatii fiscale si de parteneriate reale intre asiguratori, furnizori medicali si autoritati, avand intotdeauna pacientul in centrul ecosistemului”, a subliniat Oana Stan, Director al Directiei Subscriere Sanatate in cadrul OMNIASIG, unul dintre cei mai mari asiguratori privati din Romania.
Totodata, accesul rapid la tratamente inovatoare devine esential pentru imbunatatirea rezultatelor pentru pacienti. „In oncologie si bolile cronice, timpul este esential: fiecare intarziere poate influenta direct sansele de viata ale pacientului. Accesul mai rapid la terapii inovatoare nu inseamna doar ani de viata castigati pentru pacienti, ci si reducerea costurilor generate de complicatii si spitalizari repetate”, a declarat in cadrul conferintei Catalin Radu, General Manager, Bristol Myers Squibb Romania, lider global in biotehnologie si terapii inovatoare.
De la infrastructura moderna la preventie eficienta: solutii integrate pentru viitorul sistemului
Desi datele Institutului National de Statistica[ii] arata o crestere de 3,3% a numarului de spitale intr-un an, multe comunitati din Romania continua sa se confrunte cu infrastructura medicala invechita si acces dificil la servicii. Vlad Mixich, expert in infrastructura medicala la Banca Europeana de Investitii (BEI), a subliniat ca BEI este foarte implicata in Romania in domeniul sanitar, atat in zona de investii, cat si in zona de asistenta tehnica. Fiind o banca de investitii a Uniunii Europene, abordarea acesteia este pe termen lung, iar tendinta este de a sprijini acele proiecte care au viziune pe termen lung. Arh. Raluca Soaita, fondator TESSERACT ARCHITECTURE, a aratat, de asemenea, ca spitalele moderne se proiecteaza in primul rand pornind de la analiza aprofundata a nevoilor comunitatii, iar parteneriatele public–private pot livra proiecte mai rapid, in 36–48 de luni, oferind atat predictibilitate cat si standarde clare de performanta intregului sistem.
Tema preventiei si a rezilientei sistemice a fost abordata si de Gabriela Trifon, Associate Director Communications & CSR, MSD Romania, care a contextualizat eforturile nationale in raport cu obiectivele strategice ale Planului European de Combatere a Cancerului vizand eliminarea cancerului de col uterin. Aceasta a subliniat ca atingerea acestor tinte este conditionata de existenta unei infrastructuri de preventie interoperabile, care sa integreze programe robuste de vaccinare anti-HPV si screening cu sisteme de monitorizare in timp real si registre de cancer consolidate, facilitand astfel interventii de sanatate publica fundamentate pe dovezi. „Provocarea actuala rezida in optimizarea implementarii si eliminarea barierelor de acces, transformand datele granulare in inteligenta de sistem prin mecanisme precum call–recall, care permit identificarea si atragerea activa a populatiei in traseul medical de preventie. In acest ecosistem, campaniile de educatie si constientizare devin vectori esentiali pentru a asigura sustenabilitatea si eficienta acestor politici de sanatate”, a declarat aceasta.
Educatia medicala, primul pas spre preventie
Reprezentantul Coalitiei Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice (COPAC) din Romania a subliniat ca preventia se invata, iar educatia medicala este doar primul pas. „Preventia si diagnosticul precoce trebuie sa devina prioritati reale ale sistemului de sanatate, pentru ca ele pot reduce atat povara bolii, cat si presiunea financiara asupra sistemului.”, a declarat Radu Ganescu, presedintele COPAC.
In fata durerii persistente, multi romani aleg sa gestioneze simptomele pe cont propriu, conform studiului CES Bucharest, realizat de CURS in luna mai: 39% spun ca iau medicamente fara sa consulte un medic, iar doar 12% declara ca prima reactie este sa isi faca o programare. Studiul evidentiaza, de asemenea, ca diagnosticul este inteles complet de doar o treime dintre respondenti, iar 76% declara ca li se intampla sa opreasca tratamentul prescris inainte de termen. In acest context, 7 din 10 romani spun ca evita sa mearga la medic chiar si atunci cand durerile persista.
La conferinta au participat reprezentanti ai comunitatii medicale si academice, dar si ai organizatiilor de pacienti si ai mediului privat, intre care Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rector UMF „Carol Davila” Bucuresti, Conf. univ. dr. Adrian Pana, Institutul National de Sanatate Publica (INSP), Dr. Sandra Alexiu, presedinte Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti–Ilfov, Anca Crupariu, reprezentant al Colegiul Farmacistilor din Romania, Dr. Maria Barbu – reprezentant al Societatii Nationale de Oncologie Medicala din Romania, Iolanda Gheorghiu, Presedinte, Asociatia Pacientilor Oncologici Romania, Sergiu Pantea, Manager al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie „Ana Aslan”, Dan Miclea, Partener Media Kompass / 360 Medical, Dr. Alina Moldovan, Partener Farmed.
[i] Sondaj de opinie la nivel national, realizat de CURS in mai 2026, la comanda CES Bucharest. Esantion de 1067 respondenti.
[ii] Activitatea Retelei Sanitare si de Ocrotire a Sanatatii – 2025
