În ultima perioadă, discuțiile despre Hantavirus au reapărut în spațiul public, generând adesea panică nejustificată. Deși nu este un virus “nou” în sensul biologic, severitatea simptomelor sale și modul de transmitere necesită o atenție sporită. Echipa medicanet.ro a sintetizat cele mai importante date medicale pentru a te ajuta să înțelegi riscurile reale și măsurile de prevenție.
Ce este Hantavirusul și de unde a apărut?
Hantavirusurile reprezintă o familie de virusuri transmise în principal de rozătoare (șoareci de câmp, șobolani). Numele provine de la râul Hantan din Coreea de Sud, unde virusul a fost izolat pentru prima dată în anii ’70, deși afecțiunile provocate de acesta au fost documentate încă din timpul Războiului din Coreea.
Important de reținut: Spre deosebire de virusurile respiratorii precum Gripa sau COVID-19, Hantavirusul nu se transmite de la om la om (cu excepția extrem de rară a unei tulpini din America de Sud).
Cum se transmite la om?
Oamenii se pot infecta prin:
-
Inhalarea aerosolilor: Praful ridicat în timp ce se mătură zone contaminate cu excremente, urină sau salivă de rozătoare.
-
Contact direct: Atingerea suprafețelor contaminate și apoi ducerea mâinii la gură sau nas.
-
Mușcături: Deși rare, mușcăturile de la rozătoare infectate pot transmite virusul.
Ce efecte are asupra organismului?
Hantavirusul poate provoca două afecțiuni majore, în funcție de regiunea geografică:
-
Sindromul Pulmonar cu Hantavirus (HPS): Specific Americii de Nord și de Sud. Debutează cu febră, dureri musculare și oboseală, dar progresează rapid spre dificultăți respiratorii severe. Are o rată de mortalitate ridicată (aprox. 38%).
-
Febra Hemoragică cu Sindrom Renal (HFRS): Specifică Europei și Asiei. Simptomele includ dureri de spate, dureri abdominale, greață, vedere încețoșată și, în cazuri severe, insuficiență renală acută.
Există cazuri în Europa și în România?
În Europa: Da, Hantavirusul este endemic în anumite părți ale Europei, în special în regiunile împădurite din Scandinavia, Germania, Franța și Balcani. Tulpina europeană (adesea virusul Puumala) provoacă de obicei o formă mai ușoară de boală numită nefropatie epidemică.
În România: Cazurile de Hantavirus în România sunt rare și sporadice, dar prezente. Acestea apar de obicei la persoane care lucrează în agricultură, silvicultură sau la cei care curăță spații închise (pivnițe, poduri, magazii) unde au staționat rozătoare. Autoritățile sanitare monitorizează aceste cazuri, iar riscul pentru populația generală din mediul urban rămâne extrem de scăzut.
Cum te poți proteja? Sfaturile specialiștilor medicanet.ro
Deoarece nu există un vaccin specific sau un tratament antiviral standard, prevenția este esențială:
-
Curățenie sigură: Nu măturați și nu aspirați zonele unde există urme de rozătoare. Umeziți suprafețele cu o soluție de dezinfectant sau clor (1 parte clor la 10 părți apă) înainte de a curăța, pentru a evita ridicarea prafului.
-
Echipament de protecție: Folosiți mănuși de cauciuc și mască atunci când curățați spații care au fost nefolosite mult timp.
-
Controlul rozătoarelor: Sigilați orificiile din locuință și nu lăsați mâncarea la vedere.
-
Igiena mâinilor: Spălați-vă bine cu apă și săpun după orice activitate în aer liber sau în zone rurale.
Când să mergi la medic? Dacă ai fost în contact cu rozătoare sau ai curățat spații contaminate și prezinți febră bruscă, dureri musculare intense și dureri de cap, adresează-te imediat unui specialist în boli infecțioase.
