Pentru mulți pacienți, după 45 de ani lucrurile se schimbă radical din punct de vedere al sănătății. Vizitele la medic sunt mai dese, teama de bolile tipice vârstei înaintate e mai mare, simptomele neplăcute se înmulțesc. Pe lista de afecțiuni extrem de periculoase pentru pacientul de peste 45 de ani se află și cancerul colorectal, al doilea cel mai frecvent cancer la bărbați și al treilea la femei la nivel global. Fără simptome în stadii incipiente și cu evoluție greu de observat, cancerul colorectal poate fi prevenit și tratat foarte ușor cu ajutorul unei investigații medicale: colonoscopia preventivă.
Spre deosebire de alte tipuri de investigații, colonoscopia nu este investigația pe care o vei face cu „ochii închiși”. Ea se recomandă doar în anumite scenarii medicale, este complexă prin natura sa, deși procedura e simplă, fiind ideală pentru detectarea și îndepărtarea polipilor precanceroși înainte ca aceștia să devină tumori maligne.
Colonoscopiile în scop preventiv au început să fie din ce în ce mai solicitate și mai recomandate odată cu modificările majore apărute în ghidurile naționale și internaționale venite de la autoritățile în domeniu.
Cele câteva minute în care e efectuată investigația pot face diferența între o viață normală ani buni și un deces care poate să apară când te aștepți mai puțin, după o evoluție greu de controlat a cancerului colorectal.
Colonoscopia preventivă. Ce este, cum se efectuează și de ce este recomandată la peste 45 de ani?
Colonoscopia, deși este o procedură endoscopică de care se feresc cei mai mulți pacienți, de teamă sau din lipsa unor cunoștințe medicale de specialitate care i-ar ajuta să înțeleagă cum funcționează, poate salva vieți în foarte multe scenarii clinice. Ea permite medicului să vizualizeze direct întregul colon, intestinul gros, și porțiuni distale ale intestinului subțire doar cu ajutorul unui tub flexibil care are și o cameră video.
Dacă discutăm de colonoscopia preventivă, de screening, procedura se va efectua la pacienți fără simptome evidente, doar cu scopul de a detecta și îndepărta polipi colonici înainte de a deveni cancerigeni și de a observa orice fel de anomalii la nivel de țesut sau structurale.
Cu ajutorul colonoscopiei preventive se va diagnostica și cancerul colorectal în stadii incipiente, vindecabil în proporție de 90% dacă începi tratamentul adecvat imediat. Rata mortalității se reduce dramatic, cu peste 60-70%, dacă se efectuează o astfel de procedură foarte simplă.
Colonoscopia nu se poate realiza oricum. Se pregătește mai întâi intestinul, urmându-se o dieta lichidă cu 1-2 zile înainte, cu administrare de laxative pentru a curăța complex colonul. Pentru că disconfortul poate fi destul de mare, sedarea este recomandată în timpul procedurii (sedare ușoară, profundă sau, în cazuri selecționate medical, anestezie generală), tipul acesteia fiind stabilit împreună cu medicul anestezist pentru confortul deplin al pacientului.
Tubul flexibil e introdus treptat prin anus și se avansează cu el până la începutul colonului. Medicul va examina amănunțit mucoasa intestinală și va îndepărta polipii, dacă sunt. În general, o colonoscopie poate dura între 20 și 60 de minute, cu recuperare rapidă și părăsirea clinicii în doar câteva ore, fără a conduce însă în aceeași zi.
Uneori pot să apară mici sângerări, perforații intestinale în 0.01-0.1% din cazuri, reacții adverse la sedare, dar aceste riscuri sunt neglijabile în comparație cu șansa la o viață normală și cu salvarea de vieți.
Revenind la colonoscopia preventivă, ea e recomandată adesea persoanelor care au trecut de 45 de ani. Motivele sunt clare.
După 45 de ani, organismul uman are deja modificări celulare majore, dar și metabolice, de unde riscul crescut de cancer colorectal. Apar mutații genetice din cauza factorilor de risc, diete nesănătoase, fumat, alcool, obezitate, ADN-ul nu se mai poate repara singur, inflamațiile cronice persistente sunt din ce în ce mai multe, polipii se transformă mai rapid în cancer dacă nu sunt îndepărtați.
În ultimii 20 de ani, conform studiilor și literaturii medicale de specialitate, rata cancerului colorectal la persoanele sub 50 de ani a crescut cu până la 2% pe an.
Procentul poate să pară mic, dar în realitate discutăm de sute sau mii de oameni care află că au cancer colorectal anual. Vinovată e și dieta occidentală pentru incidența cancerului colorectal: multă carne roșie procesată, zahăr, grăsimi saturate din belșug, obezitate și sindrom metabolic, sedentarism, antibiotice și disbioză intestinală, expunerea repetată la toxine, pesticide, poluanți.
E important de reținut că se recomandă o colonoscopie o dată la 10 ani, dacă rezultatele sunt normale și dacă pacientul se simte bine.
O CT-colonografie (colonoscopie virtuală) poate fi o alternativă de screening, recomandată la fiecare 5 ani dacă nu se realizează o colonoscopie optică, la fel și o sigmoidoscopie sau testul imunochimic fecal (FIT). Dacă a fost depistat și tratat cancerul colorectal, o colonoscopie se va efectua la un an de la rezecție, cu o investigație CT de torace, abdomen și pelvis la 6-12 luni pentru depistarea eventualelor recidive.
Un lucru e cert: screening-ul la peste 45 de ani salvează mai multe vieți și reduce costurile tratamentelor avansate.
Candidatul ideal pentru colonoscopia preventivă și pericolul cancerului colorectal
Colonoscopia preventivă va fi recomandată de orice medic gastroenterolog pacienților cu risc mediu, adulți de peste 45 de ani asimptomatici, dar și celor cu risc crescut: persoane cu istoric familial de cancer colorectal, pacienți cu o vârstă înaintată fără o colonoscopie făcută în antecedente, sau tineri începând cu vârsta de 40 de ani ori cu 10 ani înainte de vârsta la care au fost diagnosticate rudele de gradul I, precum și celor cu istoric personal de polipi adenomatoși.
Monitorizarea endoscopică preventivă se va relua la 3-5 ani după o polipectomie. În cazul pacienților care suferă de boli inflamatorii intestinale cronice (colită ulcerativă sau boală Crohn), supravegherea periodică este esențială și începe de regulă la 8 ani de la diagnostic; un protocol strict de monitorizare este necesar și dacă este prezent sindromul Lynch sau polipoza adenomatoasă familială (FAP).
Medicul gastroenterolog va decide când anume recomandă colonoscopia, dar și pacientul poate avea inițiativă, mai ales dacă își dorește o viață fără griji și cât mai îndelungată. Cât despre cancerul colorectal, el este inamicul tăcut pentru că nu prezintă simptome în stadii incipiente (I și II), evoluează lent (de la polipi la cancer trec și 15 ani), iar simptomele, când apar, apar adesea prea târziu, când boala este deja în stadiul III și IV și sunt prezente metastaze.
Mulți pacienți ignoră pur și simplu semnele, oboseala, poate sângerările, atribuindu-le altor afecțiuni comune. Simptomele cancerului colorectal sunt clare și nu au cum să fie ignorate când se instalează: sângerări rectale, sânge în scaun, dureri abdominale severe și persistente, anemie, schimbări de tranzit intestinal, pierdere în greutate fără o cauză anume, obstrucție intestinală, vărsături și balonări frecvente, senzație de golire incompletă, oboseală cronică, tumori palpabile la nivel abdominal, scaun subțire (ca o bandă), greață, metastaze, dureri de oase, icter, tuse cu sânge.
La sângerările rectale și schimbările persistente ale tranzitului intestinal, investigația imediată prin colonoscopie, indiferent de vârstă, este obligatorie.
Factorii de risc pentru cancerul colorectal sunt numeroși și greu de trecut cu vederea: dieta nesănătoasă, carnea roșie consumată în exces, grăsimile saturate, zahărul, obezitatea, inflamația cronică continuă, nivelul crescut de insulină, leptină, fumatul excesiv, consumul de alcool (tărie în exces), scăderea motilității intestinale, diabetul zaharat de tip 2, vârsta de peste 45-50 de ani, istoricul medical în care avem cancer sau polipi, sindroame genetice (Lynch, FAP – polipoza adenomatoasă familială), bolile inflamatorii cronice.
Pentru o imagine mai bună asupra amplorii incidenței cancerului colorectal, vom prezenta și câteva statistici: 1 din 23 de bărbați și 1 din 25 de femei vor dezvolta cancer colorectal în cursul vieții; 90% dintre cazurile de cancer colorectal sunt descoperite la peste 45-50 de ani, dar incidența la 40-49 de ani a crescut cu 50% în ultimii 20 de ani. De asemenea, 50% dintre decesele cauzate de cancerul colorectal pot fi prevenite prin screening regulat și colonoscopie preventivă.
Clinica MedLife oferă servicii și investigații medicale complete, decontate CNAS cu bilet de trimitere sau plătite integral, pacienților care sunt suspecți de cancer colorectal sau vor să realizeze o colonoscopie preventivă. Medicii gastroenterologi cu experiență și subspecializări vor putea detecta și trata polipii sau cancerul colorectal în stadii diferite, recomandând pacientului investigațiile complexe de care are nevoie și tratamente personalizate.
Pe lângă colonoscopie, în clinicile MedLife pot fi solicitate și efectuate și alte tipuri de investigații gastroenterologice: gastroscopie, radiografie abdominală, ecografie abdominală, manometrie esofagiană sau anorectală, scintigrafie de golire gastrică, endoscopie cu videocapsulă sau RMN, CT, laparoscopie exploratorie, ecografie endoscopică, colangiopancreatografie retrogradă endoscopică. Toate aceste investigații vor completa rezultatele colonoscopiilor și vor permite medicilor să răspundă detaliat pacienților despre simptomatologia și cauzele afecțiunilor gastroenterologice de care suferă aceștia.
Cu programări online sau telefonice simple și rapide, fără liste lungi de așteptare ca la stat și cu cele mai bune servicii medicale în clinici, MedLife rămâne o opțiune de luat în seamă în momentul în care te confrunți cu probleme gastrointestinale sau ai suspiciune de cancer colorectal.
