România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai grave situații de sănătate publică din Europa: o rată a mortalității evitabile de peste 400 de decese la 100.000 de locuitori[1], una dintre cele mai scăzute rate de screening pentru cancerul de col uterin din UE – doar 6% în 2023[2], conform datelor OECD – și o speranță de viață sănătoasă la 60 de ani de 14,4 ani pentru femei[3]. În plus, prevenția rămâne subfinanțată, fiind alocat doar 1% din totalul cheltuielilor curente de sănătate.[4]
În acest context, miercuri, 19 noiembrie, a avut loc Conferința „Sănătatea Femeii – Politici de Prevenție. Screening, Vaccinare și Educație”, organizată la Palatul Parlamentului în cadrul proiectului Inițiativa pentru Sănătatea Femeii – un proiect Point PA&PR, susținut de MSD și Roche, în parteneriat cu Centrul FILIA. Evenimentul a reunit parlamentari, reprezentanți ai autorităților, experți medicali, organizații profesionale și societatea civilă, având ca obiectiv consolidarea politicilor de prevenție și extinderea accesului femeilor la servicii medicale esențiale.
Datele prezentate în cadrul conferinței confirmă nevoia urgentă de măsuri coerente și aplicate:
- În 2024 au fost vaccinate anti-HPV 161.144 de persoane[5]. Deși acoperirea vaccinală împotriva HPV urmează o tendință ascendentă, România încă are mult de recuperat pentru a atinge țintele de vaccinare din Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (30% în 2025 și 40% în 2030) și din Planul European de Combatere a Cancerului (90% în 2030) – ținte necesare pentru atingerea obiectivului de eliminare a cancerului de col uterin (90% rata de vaccinare, 70% rată screening, 90% inițiere tratament în stadiu incipient)
- În 2024 au fost realizate sub 1000 de testări HPV, iar în primele 9 luni ale anului 2025 numărul a depășit 1700[6], ceea ce indică o creștere, dar insuficientă pentru a schimba traiectoria actuală.
- România are cea mai mare incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană, conform datelor prezentate în materialul OMS privind eliminarea cancerului cervical până în 2030.
Evenimentul reprezintă o continuare a demersurilor începute în 2023 în cadrul Inițiativei pentru Sănătatea Femeii, care a implicat peste 400 de participanți în cele 6 întâlniri regionale și a generat „Pactul pentru Sănătatea Femeii”, lansat la Parlament în octombrie 2024.
Nicoleta Pauliuc, Președinte, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională:
„Astăzi avem oportunitatea de a transforma prevenția într-o prioritate reală. Nu ne mai permitem ca România să rămână țara cu cea mai mare mortalitate evitabilă și cu cea mai scăzută rată de screening pentru cancerul de col uterin. Avem deja instrumentele legislative și medicale – ceea ce ne lipsește este aplicarea unitară și o comunicare clară către populație. Sănătatea femeii este un indicator al sănătății întregii societăți, iar acest lucru trebuie să se reflecte în politici publice consecvente și sustenabile.”
Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Președinte, Comisia pentru Sănătate – Senatul României:
„Vaccinarea anti-HPV și testarea HPV sunt cele două instrumente care pot schimba fundamental epidemiologia cancerului de col uterin în România. Dar pentru a avea impact, ele trebuie să fie accesibile, integrate și predictibile. Avem datoria să ajungem la cele trei ținte stabilite la nivelul OMS: 90% vaccinare, 70% screening, 90% tratament, dacă vrem ca această boală să nu mai fie o condamnare pentru femeile din România.”
Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Președinte, Comisia pentru Sănătate și Familie – Camera Deputaților:
„Extinderea gratuității vaccinării anti-HPV până la 26 de ani și compensarea parțială pentru femeile până la 45 de ani reprezintă un progres esențial. Următorul pas este integrarea coerentă a vaccinării și screening-ului în pachetele de prevenție, astfel încât medicii de familie să poată recomanda și realiza aceste servicii simplu și eficient. Investiția în prevenție nu este un cost – este cea mai eficientă formă de protecție a sănătății publice.”
Larisa Mezinu-Bălan, Vicepreședinte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate:
„Femeile au nevoie de acces real, nu doar de prevederi pe hârtie. Noile reglementări din 2024 reprezintă un progres, dar implementarea lor trebuie sprijinită prin informare, claritate și coordonare. Vom continua să lucrăm cu instituțiile și profesioniștii din sănătate pentru a pentru a implementa politici publice centrate pe prevenție și echitate, astfel încât toate femeile care doresc să-și investigheze starea de sănătate să o poată face cu ușurință. Reamintesc tuturor medicilor și furnizorilor publici și privați care acorda servicii in sistemul de asigurări sociale de sănătate, că au obligația legală să acorde toate serviciile din pachetele de bază și minimal, conform contractului semnat cu Casa de Asigurări de Sănătate.”
Declarație Comună și direcții de acțiune
La finalul conferinței, participanții au adoptat o Declarație Comună, care include recomandări privind:
- includerea testului HPV în lista analizelor paraclinice decontate;
- dezvoltarea unui mecanism național de monitorizare a serviciilor de prevenție;
- extinderea programelor de screening populațional;
- facilitarea vaccinării în farmacii pentru populația adultă;
- întărirea comunicării publice privind prevenția primară și secundară;
- colaborare interinstituțională pentru reducerea inegalităților în accesul la sănătate.
Despre Inițiativa pentru Sănătatea Femeii:
Inițiativa pentru Sănătatea Femeii este un demers național lansat în 2023, care promovează accesul femeilor la servicii medicale esențiale, prevenție, educație pentru sănătate și politici publice moderne și sustenabile. Până în prezent, inițiativa a implicat peste 400 de profesioniști, decidenți și reprezentanți ai societății civile din întreaga țară. Inițiativa pentru Sănătatea Femeii este un proiect Point PA&PR, susținut de MSD și Roche, în parteneriat cu Centrul FILIA.
Persoană de contact: Alin Iliescu; e-mail: alin.iliescu@pointpa.ro; tel.: 0725 932 333
[1] OECD, Health at a Glance 2025: OECD Indicators, OECD Publishing, Paris, 2025, p. 62, https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2025/11/health-at-a-glance-2025_a894f72e/8f9e3f98-en.pdf.
[2] Ibidem, p. 128
[3] Ibidem, p. 41.
[4] Ibidem, p. 167.
[5] Ministerul Sănătății, Raportul de activitate pentru anul 2024, p.177, https://ms.ro/media/documents/Raport_de_activitate_pentru_anul_2024.pdf
[6] Date INMSS
